Cele mai eficiente remedii naturiste pentru durerile de spate

Cele mai eficiente remedii naturiste pentru durerile de spate

Potrivit unei statistici a Ministerului S?n?t??ii, aproape jum?tate din popula?ia ??rii n?astre se confrunt? cu afec?iuni ale coloanei vertebrale ?i 6 din 10 adul?i acuz? dureri de spate.

Acestea pot ap?rea n urma unor eforturi prea mari, cum ar fi: ridicatul sau c?ratul obiectelor grele, practicarea unui sport, men?inerea prelungit? a unei posturi gre?ite, precum ?i mi?c?rile bru?te sau for?ate. Iat? cteva remedii naturiste ce v? pot ajuta.

1. B?i cu esen?? de eucalipt sau alge marine
V?rsa?i cinci pic?turi de ulei esen?ial de eucalipt n apa cald? din cad? ?i relaxa?i-v? n ea o jum?tate de or?.

De folos sunt ?i algele marine: atrna?i un s?cule? cu alge de bateria c?zii ?i l?sa?i s? curg? peste el apa cald? de la robinet, agitnd din cnd n cnd s?cule?ul n ap?. Dup? baie odihni?i-v? n pat o or?. Dac? e nevoie, dup? aceea pute?i face un du? c?ldu?.

2. Masaj cu ulei de iarb?-neagr?
Un ulei de masaj cu propriet??i terapeutice este cel ob?inut din iarb?-neagr?, plant? recunoscut? pentru efectele sale de calmare a durerii ?i de reducere a inflama?iilor osteoarticulare. Macera?i 100 g flori de iarb?-neagr? n 500 ml ulei de m?sline timp de zece zile, amestecnd frecvent. Dup? zece zile filtra?i amestecul. Masa?i zonele dureroase cu acest macerat de trei ori pe zi.



3. Pune?i cataplasme cu argil? sau varz?
Fierbe?i n pu?in? ap? patru frunze de varz?, dou? cepe tocate m?runt ?i patru pumni cu t?r?e de ov?z. Filtra?i ?i l?sa?i s? se r?ceasc?, apoi ntinde?i amestecul pe o bucat? de pnz?. Aplica?i compresa pe zona dureroas? ?i men?ine?i-o dou? ore.

O alt? re?et? este s? aplica?i pe zona dureroas? dou? foi de varz? crud?. Pentru a nt?ri efectul terapeutic al cataplasmei cu varz? be?i ?i o fiertur? din frunze de varz? (cinci frunze fierte ntr-un litru de ap?).
De folos sunt ?i cataplasmele cu argil?. Pune?i ntr-un castron c?iva pumni de argil? bine uscat? (sub form? de pudr? sau fragmente) ?i ad?uga?i atta ap? ct s? acoperi?i argila. Amesteca?i u?or, deoarece argila se dizolv? singur?. Acoperi?i vasul cu un prosop curat ?i l?sa?i s? stea cteva ore, de exemplu de diminea?a pn? seara. Dac? pasta ob?inut? e prea tare, mai ad?uga?i pu?in? ap?, iar dac? e prea moale ad?uga?i pu?in? argil?. Cu ajutorul unei spatule de lemn ntinde?i pasta de argil? pe o bucat? de pnz? sau chiar pe o frunz? mare de varz?, avnd grij? ca stratul de argil? s? fie de aproximativ 1-2 cm, ?i acoperi?i-o cu o alt? bucat? de pnz? (sau de varz?). Aplica?i cataplasma pe zona dureroas? ?i men?ine?i-o cteva ore.

4. Be?i infuzie de coaj? de tei sau de gheara diavolului
Pune?i peste 50 g coaj? de tei un litru de ap? ?i fierbe?i amestecul la foc mic pn? se evapor? un sfert din ap?. Be?i cte pu?in ?i des din aceast? infuzie, ntre mese, timp de trei s?pt?mni. O alt? re?et? este s? pune?i 1,5 g de r?d?cin? uscat? de gheara diavolului n 300 ml ap? clocotit?. Acoperi?i vasul ?i l?sa?i s? macereze timp de opt ore, apoi filtra?i. nainte de fiecare mas? be?i 100 ml din aceast? infuzie.

http://www.doctorulzilei.ro/

Anun?ul APOCALIPTIC al oameniilor de ?tiin??. Cnd va avea loc SFR?ITUL LUMII

Anun?ul APOCALIPTIC al oameniilor de ?tiin??. Cnd va avea loc SFR?ITUL LUMII

Oamenii de ?tiin?? au o nou? dat? pentru sfr?itul lumii, scrie The Telegraph. Plecnd de la avertismentul unui om de ?tiin??, potrivit c?ruia via?a de pe Terra va fi distrus? n aproximativ 2 miliarde de ani, speciali?tii au calculat anul n care va muri P?mntul.


Advertisement

Cnd vine sfr?itul lumii

Cnd vine sfr?itul lumii

Oamenii de ?tiin?? au o nou? dat? pentru sfr?itul lumii, scrie The Telegraph. Plecnd de la avertismentul unui om de ?tiin??, potrivit c?ruia via?a de pe Terra va fi distrus? n aproximativ 2 miliarde de ani, speciali?tii au calculat anul n care va muri P?mntul, scrie Jurnalul.ro.

Potrivit acestora, Terra va muri n anul 2000002013, adic? peste 2 miliarde de ani, atunci cnd P?mntul va avea o vrst? de 6,45 miliarde de ani.

Anul mor?ii P?mntului nu este ns? identic cu cel al dispari?iei oamenilor, avertizeaz? cercet?torii. n cadrul unei conferin?e sus?inute de astrobiologul britanic Jack O’Malley-James la Universitatea St Andrews din Sco?ia, acesta a sus?inut c? toate plantele ?i animalele vor disp?rea de pe Terra peste un miliard de ani. Dup? 2 miliarde de ani, oceanele vor seca ?i pe P?mnt nu va mai exista dect cele mai rezistente tipuri de bacterii ?i microbi.

http://www.realitatea.net/

Daca ti-a placut articolul, urmareste REALITATEA.NET pe FACEBOOK!

Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/anuntul-apocaliptic-al-oameniilor-de-stiinta-cand-va-avea-loc-sfarsitul-lumii_1219683.html#ixzz2YGN0fCXk
Follow us: @realitatea on Twitter

Istvan Horvath trimite anual peste 150.000 de romni n Ungaria

Istvan Horvath trimite anual peste 150.000 de romni n Ungaria Data publicarii:26 iunie 2013 | Autor: Razvan Muresan

Romnii care ajung prin agen?iile de turism la Budapesta nu ?tiu c? majoritatea pachetelor pe care le-au cump?rat ?i excursiile pe care le fac n zon? sunt organizate de un ungur care s-a n?scut ?i a tr?it pn? la vrsta de aproape 40 de ani n Romnia. Istvan Horvath s-a specializat n organizarea de vacan?e pentru turi?tii romni care merg n Ungaria, dar investe?te ?i n Romnia.

ISTVAN HORVATH A PLECAT DIN ROMNIA N 1983, CND AVEA 39 DE ANI. Lucra n turism ?i sim?ise de c?iva ani declinul domeniului, dar nu din acest motiv a p?r?sit ?ara, ci pentru c? s-a nsurat cu o unguroaic?. nainte s? plece, Horvath fusese pre?edintele Biroului de Turism pentru Tineret (BTT) pentru regiunea Mure?, de care apar?ineau pe acea vreme sta?iuni precum Tu?nad, Balvanyos, Lacul Ro?u, Sovata sau Borsec.

n perioada 1965-1972, turismul n Romnia a fost n floare. Era extraordinar de dezvoltat turismul de incoming, infrastructura, pentru c? printr-o hot?rre guvernamental? fiecare ora? era obligat s? construiasc? cteva hoteluri, ?i aminte?te Horvath. Pe str?ini i atr?geau n Romnia litoralul, Transilvania, Bucovina, Moldova ?i Delta Dun?rii, c?tre care erau organizate circuite cu autocarul din Bucure?ti. La sfr?itul anilor 70 se ajunsese ca majoritatea turi?tilor din sta?iunile de pe litoral s? fie str?ini, care veneau nu numai n lunile iulie ?i august, ci ncepnd de la 1 mai pn? la sfr?itul lui octombrie.

HORVATH SPUNE C? LA VREMEA ACEEA STR?INII VENEAU N ROMNIA DATORIT? PRE?URILOR MICI ?I HOTELURILOR NOI. Litoralul s-a construit, dac? nu m? n?el, dup? sugestii ale unor arhitec?i din Fran?a. n perioada 1964-1968 era cel mai modern litoral din Europa, cu servicii extraordinare, pre?uri bune, ap? bun? ?i excursii care i-au captivat pe str?ini, pe Valea Oltului, Bucovina, n Delt? sau la Bra?ov. Turi?tii veneau pentru dou?-trei s?pt?mni. La sfr?itul anilor 70 a nceput nebunia, cnd a fost introdus? prohibi?ia, la ora opt-nou? se nchideau restaurantele, ?i asta a nceput s?-i alunge pe turi?tii str?ini. n anii 70, Horvath c?tiga cam 1.800 de lei pe lun?, bani din care ?i permitea s? mearg? zilnic la restaurant. Reu?eai s? m?nnci o fleic?, s? bei un coniac ?i dou? sticle de bere cu 15 lei. O vodc? ?i un lichior costau un leu ?i 80 bani. Un profesor c?tiga cam 1.100 lei”, spune el.

n 1983, cnd a p?r?sit ?ara, turismul aluneca vertiginos n pr?pastie, n primul rnd pentru c? se distrusese infrastructura de pe litoral, destina?ia care atr?gea cei mai mul?i turi?ti. Litoralul a dominat turismul romnesc, poveste?te Horvath, care depindea de aceast? destina?ie. Veniturile din turism au fost virate n fondul statului, nu s-a mai acordat nimic pentru repara?ii, pentru renov?ri, or dup? un sezon estival un hotel trebuie s? intre n revizie sau renovare. S-a distrus mobilierul, s-a distrus incinta, drumurile, baza real? a turismului… Din alimenta?ia public? au disp?rut cu des?vr?ire alimentele, ncepnd cu anii 79-80. S-au golit pr?v?liile, iar Romnia a devenit trist?, posomort?.”

n Ungaria, Horvath a lucrat tot n domeniu, la cea mai mare agen?ie de turism pentru tineret, Express Travel Agency din Budapesta. A colaborat cu Romnia ?i a trimis cte 4-5.000 de turi?ti unguri pe litoral pe sezon. n acei ani, Budapesta era Occident pentru ??rile socialiste, comer?ul era liber, magazinele erau pline de m?rfuri, era un ora? elegant, g?seai haine la pre?uri bune, nu trebuia s? mergi la Paris pentru asta. n 1988, Istvan Horvath ?i-a deschis propria agen?ie, dar a lucrat ?i la o firm? de stat, iar din 1992 s-a ocupat doar de afacerea lui, pentru c? s-a dezvoltat foarte puternic ?i s-a axat pe segmentul incoming din Occident (Germania ?i Fran?a) ?i din Romnia. ?i atunci am nceput s? asist la organizarea firmelor de turism din Romnia. Am realizat astfel primele circuite pentru romni n Europa, le-am f?cut programele…”

http://www.businessmagazin.ro/

RECENS?MNT, date finale: C?i romni mai sunt n Romnia. Harta emigra?iei n Europa

RECENS?MNT, date finale: C?i romni mai sunt n Romnia. Harta emigra?iei n Europa

de Loredana VOICULESCU Publicat la: 04.07.2013 09:54 Ultima actualizare: 04.07.2013 17:07

    Popula?ia stabil? a Romniei la 20 octombrie 2011 era de 20.121.641 de persoane, n sc?dere cu 1.559.300 de persoane fa?? de situa?ia existent? la recens?mntul anterior, potrivit rezultatelor definitive ale Recens?mntului Popula?iei ?i al Locuin?elor – 2011, anun?ate joi de Institutul Na?ional de Statistic?. Din totalul popula?iei, 51,4% sunt femei.

    Num?rul este ns? mai mare cu peste un milion de persoane fa?? de datele preliminare f?cute publice de INS n august anul trecut.

    Cite?te aici: Topul ??rilor preferate de emigran?ii romni

    “S-au colectat suficient de multe date din teritoriu. S-au constatat o serie de nregistr?ri duble. Este o eroare ce nu a fost voit?. Dublele nregistr?ri au fost eliminate dup? criterii foarte bine stabilite”, a declarat joi pre?edintele INS, Tudorel Andrei.

    Num?rul persoanelor plecate n str?in?tate pentru o perioad? de cel pu?in un an, dar care nu fac parte din populatia stabil?, este de 727.500 de persoane, cifra reprezentnd aproximativ 30 % din cea real?.

    Ct prive?te religia, din cele 18,8 milioane de persoane care ?i-au declarat religia la Recens?mntul din 2011, cei mai mul?i, mai exact 86,5%,au declarat c? sunt ortodoc?i, 4,6% romano-catolici, 3,2% reforma?i, 1,9% penticostali ?i 0,2% “f?r? religie” sau atei.

    Tot joi INS a anun?at ?i c? cele mai numeroase minorit??i etnice din Romnia sunt maghiarii ?i romii, popula?ia de etnie maghiar? fiind de 1.227.600 de persoane, reprezentnd 6,5% din popula?ie, iar num?rul celor care s-au declarat romi fiind de 621.600 (3,3%).

    Datele finale ale recens?mntului mai arat? c? Bucure?tiul avea, la 20 octombrie 2011, o popula?ie mai mic? de dou? milioane de locuitori, mai exact de 1.883.400 de persoane.

    Jude?ele cu cea mai numeroas? popula?ie sunt Ia?i, Prahova, Cluj, Constan?a ?i Timi?. La polul opus se afl? jude?ele Covasna, Tulcea ?i S?laj, care au cea mai sc?zut? popula?ie stabil?.

    Din totalul popula?iei stabile, 44,2% au nivel sc?zut de educa?ie, al?i 41,4% au un nivel mediu, iar 14,4% au un nivel superior de preg?tire. La 20 octombrie 2011 erau 245.400 persoane analfabete.

    C?i romni sunt n Romnia

    Popula?ia stabil? a Romniei la 20 octombrie 2011 era de 20.121.641 de persoane, n sc?dere cu 1.559.300 de persoane, potrivit rezultatelor definitive ale Recens?mntului, furnizate joi de INS.

    Datele provizorii comunicate de INS n februarie 2012 ar?tau c? popula?ia stabil? (persoanele care au re?edin?? pe teritoriul Romniei pe o perioad? de minim 12 luni, indiferent de cet??enie) este de 19.042.936 de persoane, 910.264 de persoane sunt plecate pe perioad? ndelungat? din ?ar?, iar 301.666 sunt prezente temporar n Romnia.

    Evolu?ia num?rului popula?iei la recens?mintele din Romnia:

    (clic pe imagine pentru a m?ri)

    Sursa INS

    Potrivit rezultatelor preliminare ale recens?mntului, comunicate n august 2012, popula?ia stabil? a Romniei este de 19.043.767 de persoane. INS preciza atunci c? nu a reu?it recenzarea a 2,8 la sut? din popula?ie, respectiv aproximativ un milion de persoane, fiind vorba de persoane nedeclarate sau la care recenzorul nu a putut ajunge.

    Circa 16,3 milioane de persoane au vrsta de peste 18 ani

    La 20 octombrie 2011, copiii (0-14 ani) de?in o pondere de 15,9% n totalul popula?iei stabile, popula?ia tn?r? (15 – 24 ani) reprezint? un procentaj de 12,3%, persoanele mature (25 64 ani) formeaz? majoritatea (55,7%), iar persoanele n vrst? de 65 ani ?i peste reprezint? 16,1% din total. Persoanele n vrst? de 85 ani ?i peste de?in o pondere de 1,3% n totalul popula?iei stabile.

    Din popula?ia stabil?, 16.269.839 de persoane au vrste de cel pu?in 18 ani, au spus reprezentan?ii INS, la ntreb?rile jurnali?tilor, preciznd c? aceasta nu este popula?ia cu drept de vot din Romnia.

    Pe de alt? parte, aproximativ 24 de persoane de peste 65 de ani revin la o sut? de persoane cu vrst? de munc? (15-64 de ani), potrivit rezultatelor definitive privind popula?ia ale Recens?mntului din 2011, n timp ce n 2002 erau 21 de persoane vrstnice la o sut? de persoane cu vrst? de munc?.

    Peste 727.000 de persoane plecate pe perioad? lung? n str?in?tate

    Popula?ia stabil? a Romniei include ?i cet??enii str?ini afla?i pe teritoriul Romniei pe o perioad? de peste 12 luni. La popula?ia stabil? se adaug? peste 1,211 milioane persoane – persoane plecate pe perioad? ndelungat? din ?ar? ?i persoane prezente temporar n Romnia, rezultnd astfel o popula?ie nregistrat? de peste 20,25 milioane persoane.

    Num?rul persoanelor plecate n str?in?tate pentru o perioad? de cel pu?in un an, dar care nu fac parte din populatia stabil?, este de 727,5 mii, reiese din datele INS. “Sub-nregistrarea semnificativ? a fost cauzat? de faptul c?, la momentul critic al recens?mntului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu ntreaga familie n str?in?tate ?i nici nu au existat alte persoane (n ?ar?) care s? declare informa?iile solicitate despre ace?tia”, potrivit explica?iilor reprezentan?ilor INS.

    Persoane temporar absente plecate n str?in?tate, dup? ?ara de destina?ie, pe sexe ?i grupe de vrst?

    (clic pe imagine pentru a m?ri)

    sursa INS

    Maghiarii ?i romii, cele mai numeroase minorit??i etnice

    Maghiarii ?i romii sunt cele mai numeroase minorit??i etnice din Romnia, popula?ia de etnie maghiar? fiind de 1.227.600 de persoane (6,5%), iar num?rul celor care s-au declarat romi fiind de 621.600 (3,3%), potrivit rezultatelor definitive privind popula?ia ale Recens?mntului din 2011.
    Informa?ia privind etnia a fost disponibil? pentru 18.884.000 de persoane, din totalul popula?iei stabile a Romniei la 20 octombrie 2011, de 20.121.641 de persoane, au anun?at joi reprezentan?ii Institutului Na?ional de Statistic?.

    La Recens?mntul din 2011 s-au declarat romni 16.792.900 de persoane, reprezentnd 88,9%.
    Popula?ia de etnie maghiar? nregistrat? la recens?mnt a fost de 1.227.600 de persoane (6,5%), iar num?rul celor care s-au declarat romi a fost de 621.600 de persoane (3,3%).

    Cite?te aici mai multe detalii despre c?i maghiari tr?iesc n Romnia

    Fa?? de recens?mntul din anul 2002 s-a nregistrat o cre?tere a ponderii popula?iei de etnie rom?, de la 2,5% la 3,3% ?i o descre?tere a ponderii popula?iei de etnie german?, de la 0,28% la 0,20%.

    Mai multe detalii despre c?i romi tr?iesc n Romnia

    86,5% ortodoc?i ?i 0,2% atei

    Din cei 18.861.900 de persoane care ?i-au declarat religia la Recens?mntul din 2011, 86,5% au declarat c? sunt ortodoc?i, 4,6% romano-catolici, 3,2% reforma?i, 1,9% penticostali ?i 0,2% “f?r? religie” sau atei, potrivit rezultatelor definitive privind popula?ia anun?ate joi de INS.

    Popula?ia stabil? a Romniei la 20 octombrie 2011 era de 20.121.641 de persoane, n sc?dere cu 1.559.300 de persoane, fa?? de recens?mntul anterior, din 2002, conform rezultatelor definitive ale Recens?mntului Popula?iei ?i al Locuin?elor – 2011.

    Ia?i, Prahova ?i Cluj – jude?ele cu cei mai mul?i locuitori

    n municipii ?i ora?e tr?iesc 10,85 milioane de persoane, reprezentnd 54,0% din totalul popula?iei stabile. Fa?? de situa?ia de la penultimul recens?mnt, ponderea popula?iei stabile din mediul urban a crescut cu 1,3 puncte procentuale n detrimentul mediului rural.

    Cite?te ?i: HARTA jude?elor cu cei mai mul?i locuitori

    Bucure?tiul avea, la 20 octombrie 2011, conform rezultatelor definitive ale Recens?mntului Popula?iei ?i al Locuin?elor, o popula?ie de 1.883.400 de persoane.

    Primele ?ase jude?e, cu excep?ia Bucure?tiului, ca num?r de popula?ie stabil? sunt Ia?i – cu 772.300 de persoane, Prahova – 762.900 de persoane, Cluj – 691.100, Constan?a – 684.100, Timi? – 683.500 ?i Dolj – 660.500.

    Covasna, Tulcea ?i S?laj – jude?ele cu cel mai mic num?r de persoane

    Covasna (210.200), Tulcea (213.100), S?laj (224.400), Mehedin?i (265.400), Ialomi?a (274.100) ?i Giurgiu (281.400) sunt jude?ele cu cel mai mic num?r de persoane ce fac parte din popula?ia stabil?.

    Cite?te ?i: HARTA jude?elor cu cei mai pu?ini locuitori

    14,4% dintre romni au studii superioare, iar 245.000 de persoane sunt analfabete

    Din totalul popula?iei stabile de 10 ani ?i peste, 44,2% au nivel sc?zut de educatie – primar, gimnazial sau f?r? ?coala absolvit?), 41,4% au un nivel mediu – posticeal, liceal, profesional sau tehnic de mai?tri – ?i 14,4% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 245.400 persoane analfabete.

    Cite?te aici mai multe detalii despre c?i romni au studii superioare

    Structura popula?iei stabile pe st?ri civile

    Aproape jum?tate din popula?ia stabil? sunt persoane care au starea civil? legal? de c?s?torit(?). Sunt c?s?tori?i 4.818,4 mii b?rba?i ?i 4.868,8 mii femei. Dou? persoane din 5 nu au fost niciodat? c?s?torite, persoanele v?duve reprezint? o zecime din totalul popula?iei stabile, iar persoanele divor?ate de?in o pondere de 4,2%. n uniune consensual? au declarat c? tr?iesc 745,5 mii persoane.

    Cele mai importante declara?ii din conferin?a de pres? sus?inut? de pre?edintele INS:

    UPDATE 10:30Obligativitatea declararii CNP ne-a ajutat s? elimin?m dublele nregistr?ri. Dac? o persoan? fost nregistrat? de mai multe ori – cum s-a ntmplat n cadrul studen?ilor din centrele universitare – CNP-ul ne-a ajutat s? eliminam dublele nregistr?ri.

    UPDATE 10:20S-a decis s? mergem pe utilizarea surselor administrative, astfel nct s? avem o evaluare corect? a num?rului popula?iei stabile.

    UPDATE 10:10 Cre?terea num?rului popula?iei are o nc?rc?tur? emo?ional?, dar important? este cre?terea unor caracteristici demo-economici, n func?ie de care sunt calcula?i al?i indicatori foarte importan?i

    S-au colectat suficient de multe date din teritoriu. S-au constatat o serie de nregistr?ri duble. Este o eroare ce nu a fost voit?. Dublele nregistr?ri au fost eliminate dup? criterii foarte bine stabilite.

    Au fost colectate peste 19 milioane formulare de tip P. A urmat etapa de validare ?i verificare a datelor din teritoriu. O parte din formulare nu au fost re?inute n baza de date.

    UPDATE 10:00 Popula?ia stabil? a Romniei la 20 octombrie 2011 era de 20.121.641 de persoane, n sc?dere cu 1.559.300 de persoane, dar a urcat cu 1.077.874 de persoane fa?? de datele preliminare din august anul trecut, potrivit rezultatele definitive ale Recens?mntului Popula?iei ?i al Locuin?elor – 2011, anun?ate joi de Institutul Na?ional de Statistic?.

    Conferin?a de pres? a fost sus?inut?, ncepnd cu ora 10.00, de pre?edintele INS, Tudorel Andrei, care a afirma trecent c? datele definitive nu prezint? diferen?e spectaculoase fa?? de estim?rile ini?iale.

    Recens?mntului Popula?iei ?i al Locuin?elor 2011 (RPL 2011) a costat 40 milioane de euro, fiind procesate 38 de milioane de formulare cu datele culese de pe teren.

    RPL s-a desf??urat n anul 2011, iar rezultatele preliminare au ar?tat o sc?dere important? a popula?iei Romniei, pn? la 19 milioane de locuitori.

    Eurostat a fixat pentru recens?mntul din 2011 un termen de furnizare a datelor finale de 27 de luni, ceea ce echivaleaz? cu nceputul anului 2014.

    Recens?mntul a fost puternic politizat nc? de la faza de culegere a datelor, cnd opozi?ia din 2011 a boicotat procesul, reclamnd c? datele solicitate de statisticieni ar urma s? fie utilizate n scop electoral.

    http://www.gandul.info/

    0 problema pentru toti

    Asi dori sa supun atentiei dvs urmatoarea situatie si accept argumentele pe care doriti sa le expuneti.

    Sunt abonat Orange si intampin greutati in schimbarea unui pachet de abonament care se potriveste nevoilor mele.

    Aurelian Mihai pe 22 februarie 2013 arata ca Uniunea Europeana a impus un nou set de reguli pentru companiile ce opereaza in industria de telecomunicatii, garantand clientilor mai multa flexibilitate in privinta duratei contractului cu abonament pe care il semneaza, datele personale la care au acces operatorii de telefonie si alegerea retelei favorite.

    Ca efect direct, noua legislatie permite utilizatorilor sa aleaga oricand un pachet cu abonament care se potrveste cu nevoile lor, intampinand mai putine dificultati la reteaua de telefonie. Pentru a facilita acest lucru, Comisia europeana a interzis operatorilor de telefonie sa mai incheie contracte cu o durata mai mai mare de de 24 de luni.

    Si iata acum si problema mea; Sunt abonat in aceasta retea pe cand inca se numea Dialog. Toate contractele au fost pe 2 ani. Nu inteleg insa un lucru. Daca primul contract a avut totusi acordul meu pentru 2 ani, cu ce drept au fost prelungite pentru inca alti 2 ani, din oficiu, restul de contracte nesemnate de mine?

    Nu era normal sa te intrebe , cu o luna inainte de sfarsitul perioadei contractuale daca continui in retea cu aceiasi sau cu alta optiune ori doresti schimbarea retelei?. Cred ca Protectia consumatorului ar avea dreptul sa-si spuna opinia asupra acestei practici.S-ar lichida astfel multe litigii si stres daunator sanatati pentru cei 2 interlocutori .Pe 3 august 2010 se spune ca am agreat un nou tip de abonament, Delfin 10 si am consimtit prelungirea abonamentului cu 12 luni. Pe 19 august 2011 datorita internarilor mele lunare in spital pentru tratamente cu citostatice, am considerat necesar un abonament la internet care sa ma tina totusi legat de societatea in care traiesc. Vezi raspunsul Orange din 22 august 2012 CS/SC 14609768/IGR.

    Am incercat astazi 4 iunie 2013 trecerea la un nivel foarte optional pentru mine tigru 8. Raspusul dela capatul firului in afara ca a dovedit un fel deosebit de conversatie si pentru care il felicit pe interlocutor, nu m-a putut ajuta cu nimic, intrucat , zic eu, asa este politica companiei. Daca vreu sa migrez in alta retea trebuie sa platesc niste penalitati pentru inca 6 luni. intrucat vechiul contract a fost intrerupt de noul contract. si sa revin tocmai in februarie 2014. Asa judecata mai rar. Noul contract a venit numai pentru a adaoga acea optiune cu intenetul si nu a schimbat cu nimic din forma veciului contract si care isi urma cursul pana la terminarea optiunii nou adogate. Asa am avut nevoie de sms-uri, le-am cumparat si nu s-a modificat cu nimic contractul! Si apoi de unde aceasta prelungire daca contracul vechi a fost de numai un an?./ Vezi raspunsul Orange din 22 august 2012 /Si mai e ceva; daca era un nou contract distributia minutelor ar fi fost cu totul alta la data intocmirii lui, eu nu asi mai arata acum deficiente din interiorul companiei.! Si totusi trebuiesc aratate ca altfel societatea ar crede ca in interior totul este OK.

    V-am scris aceste randuri intrucat politica companiei este numai ridicatoare iar pe 19 august expira aceasta adaogire facuta la vechiul contract si nu mi se onoreaza cererea treceri in continuare la optiunea TIGRU 8 si nici nu ma lasa sa migrez la alta societate care considera ca aceste optiuni de abonament trebuiesc facute in interesul clientului, ei fiind cei ce sustin compania.

    Astept comentariile dvs pe blog.

    Copyright © neneamircea     Powered by WordPress MU    Designed by WPDesigner    Hosted by www.weblog.ro
    Weblog

    Toate drepturile rezervate Weblog.ro

    X