Legile speciale care au dat pensiile „nesim?ite“

Articol publicat in: Mass-media, Politica, Societate


Pensionarii de rând au cerut în nenum?rate rânduri o lege unitar?

Legile speciale care au dat pensiile „nesim?ite“

EconomieRamona Olaru

Beneficiarii legilor speciale au parte de condi?ii diferen?iate de acordare a pensiei decât restul persoanelor care muncesc. Unii privilegia?i au contribuit la actele normative care le-au asigurat ulterior pensiile uria?e. În timp ce oamenilor de rând li se iau în calcul contribu?iile pe to?i anii de munc?, magistra?ii, parlamentarii, aviatorii ?i al?ii au ca baz? de calcul veniturile pe ultima lun? de munc? (salarii ?i sporuri).

De luni de zile se vorbe?te despre proiectul noii legi a pensiilor, care are drept scop recalcularea pensiilor unor categorii privilegiate, astfel încât acestea s? fie stabilite ca la orice alt contribuabil la sistemul asigur?rilor sociale (la sistemul public de pensii), deci s? conteze stagiul de cotizare, ?i nu favorurile date de legile speciale. Aceste legi le confer? viitorilor pensionari anumite drepturi în plus fa?? de alte categorii socio-profesionale. Pu?ini ?tiu, de exemplu, c? pensionarii în baza legilor speciale primesc bani din bugetul de stat. Ei au dreptul s? primeasc? bani de la stat în plus fa?? de suma cotizat? de ei la fondul de pensii, pân? ajung la cuantumul pensiei prev?zute de legile speciale. GdS v? prezint? care sunt legile speciale, cine sunt beneficiarii ?i, mai ales, cum li se calculeaz? lor pensiile. „Din totalul pensiilor, doar 10% sunt calculate pe legi speciale, dar sumele sunt destul de mari“, a precizat directorul coordonator al Casei Jude?ene de Pensii (CJP) Dolj, Daniel Baciu.

Magistra?ii, cei mai avantaja?i

Legea nr. 303/2004 privind statutul judec?torilor ?i procurorilor prevede la art. 82 c? „(1) Judec?torii ?i procurorii cu o vechime de cel pu?in 25 de ani în magistratur? se pot pensiona ?i pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentat? de indemniza?ia de încadrare brut? lunar? ?i sporurile avute în ultima lun? de activitate înainte de data pension?rii“. Magistra?ii se pot pensiona chiar ?i cu o vechime de 20 de ani, dar le scade pensia cu 1% pentru fiecare an pe care nu l-au lucrat. Acelea?i drepturi le are ?i personalul auxiliar de pe lâng? instan?ele judec?tore?ti ?i al parchetelor de pe lâng? aceste instan?e ( grefieri , secretari, arhivari ?i executori judec?tore?ti), dar actul normativ special care îi protejeaz? este Legea nr. 567/2004. „Pentru magistra?ii care se pensioneaz? conteaz?, practic, veniturile salariale din ultima lun?“, a spus directorul coordonator CJP Dolj. Surse din CJP Dolj spun c? magistra?ii cotizeaz? ca orice contribuabil la asigur?rile sociale (pensii). Astfel le-ar rezulta o pensie de 3.000-4.000 de lei pe lun? dac? li s-ar lua în calcul doar contribu?iile. Dar ei primesc în plus bani de la bugetul de stat pân? ajung la pensiile stabilite de legea special?. Pensia medie în sistem este de 7.000 de lei, iar magistra?ii se plâng de faptul c? ei sunt condi?iona?i de alte legi s? nu aib? afaceri în afara veniturilor salariale. Ideea guvernului ca toate pensiile s? fie calculate pe principiul contributivit??ii i-a nemul?umi?i pe magistra?i. Consiliul Superior al Magistraturii a atras aten?ia guvernului c? prin propunerile la noua lege a pensiilor se încalc? normele comunitare, Constitu?ia ?i altele.

Parlamentarii, similari cu magistra?ii

Deputa?ii ?i senatorii au pus um?rul s? î?i croiasc? o lege special? pentru pensionare, respectiv Legea nr. 96/2006, republicat? în 2008. Actul normativ prevede la articolul 49 c?, dac? parlamentarii au cel pu?in trei mandate, atunci la pensionare li se aplic? Legea nr. 303/2004, adic? aceea de care beneficiaz? magistra?ii. Dac? au dou? mandate, baza de calcul se reduce cu 20%, iar la un singur mandat – se reduce cu 40%. Baza de calcul a pensiei privilegia?ilor din parlament este „indemniza?ia de baz? medie lunar? din ultimele 12 luni de mandat ale unui deputat sau senator în activitate“.
„Deci, legea le d? dreptul parlamentarilor s? aib? 100% din indemniza?ie“, a comentat Daniel Baciu. Legea le d? dreptul parlamentarilor pensionari s? primeasc? bani publici din impozitele ?i taxele pl?tite de popor, conform articolului 50, alineatul (1) din legea creat? chiar de ei: „Partea din pensie stabilit? potrivit art. 49, care dep??e?te nivelul pensiei rezultate conform Legii nr. 19/2000, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, se suport? din bugetul de stat“.

Aviatorilor le „zboar?“ pensia

Legea nr. 223/2007 prevede c? baza de calcul a pensiei pentru personalul aeronautic civil o constituie media veniturilor totale brute realizate în ultimele trei luni, iar pensia reprezint? 80% din acea medie a veniturilor. Pentru fiecare an în plus lucrat, se adaug? 1% la pensie. În Dolj, cel mai bine pl?tit pensionar aviator încaseaz? lunar 15.000 de lei, în baza legii mai-sus amintite. Dac? noul proiect al legii unice a pensiilor va trece în aceast? form? prin parlament, atunci ?i pensiile aviatorilor vor reveni „pe p?mânt“.

Curtea de Conturi – alt? lege special?

Lucr?torii de la Curtea de Conturi trebuie s? îndeplineasc? anumite condi?ii ca s? se pensioneze, prev?zute de Legea nr. 217/2008 care modific? un act normativ din 1992: s? aib? vârsta de 60 de ani, vechimea de cel pu?in 30 de ani, pentru cei care au îndeplinit func?iile de controlor financiar sau auditor public. Pensia lor este în cuantum de 80% din baza de calcul, baz? care înseamn? veniturile salariale (încadrarea brut? plus sporurile ob?inute) de pe ultima lun? în care persoana respectiv? a lucrat la Curtea de Conturi.

Condi?ii de pensionare pentru poli?i?ti ?i militari

În lan?ul privilegia?ilor, pensiile poli?i?tilor ?i militarilor nu sunt pl?tite din bugetul de stat, ci din fondurile lor speciale. Dintre toate categoriile care beneficiaz? de legi speciale pensiile poli?i?tilor ?i militarilor sunt cele mai mici. Poli?i?tii pot s? opteze pentru pensia de serviciu dac? îndeplinesc dou? condi?ii cumulative impuse de Legea nr. 179/2004: au împlinit 55 de ani ?i au vechime minimum de 30 de ani – b?rba?ii – ?i 25 de ani – femeile.
Baza de calcul a pensiei poli?i?tilor este salariul de baz? brut pe ultima lun?, care include ?i salariul pentru gradul profesional. Legea aceasta spune la articolul 19 c? dovada pensiei pentru poli?i?ti se face în func?ie de fi?a de pensie, întocmit? pe baza datelor din dosarul personal. Pensiile militare de stat sunt reglemenate de Legea nr. 164/2001 revizuit? în 2008. Lucr?torii Ministerului Ap?r?rii pot ie?i la pensie cu 60% din solda brut? din ultima lun?, care include ?i solda de grad. La articolul 12 din lege se prev?d condi?iile de pensionare a militarilor: vârsta minim? de 55 de ani ?i vechime de minimum 25 de ani.

„Muritorii de rând“ cotizeaz? toat? via?a

Ca o compara?ie cu legile speciale prezentate anterior, restul lucr?torilor, indiferent c? sunt medici, profesori, ingineri, economi?ti, muncitori sau alte categorii socio-profesionale cotizeaz? toat? via?a la asigur?rile sociale, adic? la fondul public de pensii, în cele mai multe cazuri cuantumul fiind la fel ca la categoriile privilegiate, adic? 10,5% din salariu. În plus, pentru cei care activeaz? în domeniul privat, firma contribuie cu sume uria?e la bugetul asigur?rilor sociale lun? de lun?. În prezent, persoanele care ies la pensie dup? Legea nr. 19/2009 privind sistemul public de pensii se pot pensiona la 63 de ani – b?rba?ii ?i 58 de ani femeile (dac? vor s? ias? la limit? de vârst?), sus?ine directorul CJP Dolj, Daniel Baciu, iar stagiul complet de cotizare este de 30 de ani la femei ?i 35 de ani pentru b?rba?i. Urmeaz? ca pân? în 2014 s? ias? la pensie b?rba?ii la 65 de ani ?i femeile la 60.
„Diferen?a între cei care ies la pensie pe legile speciale ?i cei care ies pe Legea nr. 19/2000 este c? acestora din urm? li se iau în calculul pensiei contribu?iile lor pe toat? via?a, de când au început s? lucreze ?i pân? la final“, a men?ionat directorul de la CJP Dolj. Normal c? aceia care au salarii mari au avut ?i contribu?ii mari la fondul public de pensii.

Problema pensiilor mari – greu de rezolvat

Proiectul legii pensiilor a atras un val de dezbateri publice, dar ?i de nemul?umiri din partea beneficiarilor legilor speciale, ale c?ror venituri din pensii vor sc?dea dac? parlamentul adopt? legea. În plus, voci din Banca Na?ional? a României (BNR) recomand? guvernului s?-?i respecte angajamentele de a restructura cheltuielile cu pensiile ?i salariile, pentru a putea avea o cre?tere economic? mai consistent?.
„Nu e cazul s? devenim euforici. Dac? vom da pensii mari azi, mâine nu vom mai avea din ce da pensiile“, a spus pentru Realitatea FM , Eugen R?dulescu, director în cadrul BNR. El a mai ar?tat c? rata ?omajului ar putea fi în sc?dere spre sfâr?itul anului.

sursa; gazeta de sud



Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Copyright © neneamircea     Powered by WordPress MU    Designed by WPDesigner    Hosted by www.weblog.ro
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X