Blogurile mele

http://blogenciclopedic1.blogspot.com/
http://blogenciclopedic02.blogspot.com/
http://blogenciclopedic03.blogspot.com/
http://blogenciclopedic04.blogspot.com/
http://blogenciclopedic05.blogspot.com/
http://blogenciclopedic06.blogspot.com/
http://blogenciclopedic07.blogspot.com/

BLOG ENCICLOPEDIC 09 -Calator pe mapamond

http://av.weblog.ro/

http://neneamircea.weblog.ro/

http://samanta-blog.weblog.ro/

http://av2.weblog.ro/

In loc de caracterizare…


Varsta nu depinde de cati ani ai ci de temperament si sanatate. Unii oameni se nasc batrani iar unii nu se maturizeaza niciodata (Tryon Edwards )

Nu scrie numele t?u pe nisip, valurile l vor sp?la. Nu scrie numele t?u pe cer, vntul l poate spulbera . Scrie-?i numele t?u n inima oamenilor cu care vii n contact. Acolo e locul unde va r?mne.

“E mai bine sa meriti cinstea fara sa o capeti, decit sa te bucuri de ea fara sa o meriti”




Am verificat dac? “merge” singura minune dumnezeiasc? din Romnia. Ce se ntmpl? la fntn?

Am verificat dac? “merge” singura minune dumnezeiasc? din Romnia. Ce se ntmpl? la fntn?

de Marian SULT?NOIU Publicat la: 01.07.2013 13:30 Ultima actualizare: 02.07.2013 15:55

sursa foto dantiganila.blogspot.com

Nu se poate s? fie cineva care s? nu fi auzit de minunea de la Maglavit? Ba, unii chiar au mers s-o vad?. C?iva, de la Regele Carol al II-lea la Gigi Becali, s-au implicat direct n fenomen. Noi ne-am dus s? nu murim ignoran?i…

Cnd te cheam? Maglavitul

Dup? minunea lans?rii la ap? a podului Calafat Vidin, cnd lucrurile s-au mai lini?tit, pe la ?apte seara, am plecat spre Craiova. Am ie?it de pe podul Noua Europ?, am traversat un pod, ?i el nou, de la por?ile Calafatului, ?i ne-am nscris pe E 79, un drum ciuruit ?i peticit, lung de vreo 80 de km, care leag? Dun?rea de B?nie.

Dup? c?iva kilometri, odat? trecu?i de Golen?i, afl?m c?, la stnga, drumul merge la Turnu Severin, dar nu nainte s? treac? prin Maglavit. Ca s? vii n Dolj, s? ajungi la Calafat ?i s? treci pe lng? Maglavit f?r? s?-?i pese, nu e doar o prostie, e chiar un sacrilegiu.

A?a c? am luat-o la stnga, ?i du?i am fost, al?i doi kilometri, pn? n buza satului martor al minunilor, ar?t?rilor ?i dialogurilor lui Petrache Lupu cu Dumnezeu Mo?u Mntuitorul, n urm? cu aproape 80 de ani.

E timpul, aici, s? facem o scurt? incursiune n istorie: s? spunem cine e Petrache Lupu, ce-l leag? pe el de Dumnezeu (Mo?u), ce-i cu Magalvitul, pe cine ?i de ce intereseaz?.

Ei bine, iat? istoria, pe scurt.

Cite?te ?i Adev?ratul Hotel Ci?migiu. Imagini de necrezut cu o cl?dire-simbol a Bucure?tiului

Cite?te ?i Probabil cel mai frumos FILM despre Romnia: “WILD CARPATHIA” sau cum a f?cut Prin?ul Charles din ?ara noastr? bijuteria Coroanei

Cite?te ?i n c?utarea unui job. Gndul vi-l prezint? pe ROMNUL CARE A DEPUS 8.000 DE CV-URI NTR-UN AN. De ce crede c? e n continuare ?omer

Cite?te ?i Alo, v-am g?sit un job! Mama fetei care a primit acest mesaj a nceput s? ?IPE cnd a auzit ASTA. Ce a urmat e n?ucitor:

Cum i s-a ar?tat Dumnezeu lui Petrache Lupu

Petrache Lupu s-a n?scut la 14 octombrie 1907, n satul Maglavit. R?mne orfan, de mic, prin moartea tat?lui, are parte de o mam? muncit? ?i pu?in iubitoare, iar relele nu se opresc aici. Se mboln?ve?te de v?rsat ?i r?mne surd ?i aproape mut. Tat?l vitreg l are ca sarea-n ochi, n schimb l munce?te pe rupte, ceea ce-l determin? pe tn?rul Petrache s?-?i caute refugiu n afara satului, ca ngrijitor de vite, iar mai pe urm? ?i de oi, njghebndu-?i o stn? n marginea p?durii.

Om bun, iubitor de animale ?i de oameni, Petrache se c?s?tore?te ?i are doi copii, al doilea, pe nume Mihai, fiind botezat de Carol al II-lea, prin reprezentantul s?u oficial, generalul Sichitiu, din Statul Major. La 31 mai 1935, ntr-o vineri, pe cnd mplinise 29 de ani, s-a ntmplat minunea. Petrache l-a v?zut pe Dumnezeu. Nu doar o dat?, ci de trei ori. Afar? de 31, l-a mai v?zut pe 7 iunie, vinerea urm?toare, ?i pe 14 ale lunii, tot ntr-o vineri. Mi s-a ar?tat ca un mo?, care st?tea ca la dou? palme de p?mnt, n aer, ?i era acoperit, tot, de p?rul lui alb ?i lung avea s? povesteasc?, mai trziu, Petrache, preotului din sat.

De ce i s-a ar?tat Mntuitorul a?a des?! Pentru c? lui Petrache i era fric? de rsu lumii ?i nu-i venea s? le spunea oamenilor ce-i ceruse Dumnezeu s? le spun?: Nu-?i fie fric?! i-a zis. S? te duci s? spui la lume, la p?rintele, la prim?rie ?i la biseric?, c? dac? oamenii nu se potolesc, dac? nu ?in s?rb?torile, dac? nu se las? de rele ?i dac? nu vin la biseric?, atunci, foc, atunci le rup muncile.

?i el, ca s? nu se fac? de rs, nu l-a ascultat o dat?, nu l-a ascultat de dou? ori. Pn? cnd, n ultima vineri, s-a dus Dumnezeu cu el l-a stn?, s?-l nsufle?easc?. ?i atunci i-a spus Petrache nevesti-si, minunea. Pe urm?, smb?t?, a spus-o la oameni, primarului; ?i duminic?, la slujb?, la biseric?, iar.

A?a a nceput. Mai nti au venit oamenii din mprejurimi, la biseric?, n duminica Rusaliilor; pe urm?, au venit oameni s?-l vad?, s?-l ating?, s?-l asculte i revenise vorbirea ?i se descurca bini?or. Apoi au nceput s? vin? cei bolnavi: orbi, mu?i, ologi, surzi, incurabili. Pelerinii. Mai nti cu sutele, pe urm? cu miile, mai trziu cu zecile de mii, ba, chiar, ntr-o zi au fost peste sut?.
Au ap?rut reglement?rile, regulamentele s?te?ti, taxele, primarul, perceptorii, popii, cutiile milei, trenurile, birjele, c?ru?ele, vapoarele pe Dun?re, politicienii, presa, crd??iile, sacii cu bani, cnt?ri?i la sfr?itul zilei, delapid?rile, doctorii, ?menarii, ho?ii; au ap?rut tarabagii cu icoane ?i c?r?i sfinte, un organ de pres? propriu fenomenului, Cuvntul Maglavitului, Regele Carol al II-lea, care i-a botezat un copil, printr-un oficial, generalul Sichitiu, de la Statul Major.

Total desprins de avalan?a minunilor din jurul s?u, Petrache Lupu predica, predica ?i iar predica.

Gura presei

Fenomenul a continuat ca o tornad? social?. Iat? ce scriau ziarele vremii despre minunea de la Maglavit, pasaje reluate ?i n presa de ast?zi.

De nou? s?pt?mni de zile comuna Maglavit din jude?ul Dolj, unde ciobanul Petrache Lupu a v?zut pe Dumnezeu, e vizitat? zilnic de mii de pelerini din toate p?r?ile ??rii, care vin s? se intereseze la fa?a locului ?i s? vad? personal pe fericitul cioban insereaz? Voin?a Banatului din 11 august 1935.

?i, tot acela?i ziar, dup? alte dou? s?pt?mni: n fiecare Smb?t? ?i Duminec? zeci de pelerini iau drumul Maglavitului pentru a vedea pe omul care a vorbit cu Dumnezeu. S?tenii seara la sfat, discut? cu mult interes despre convorbirea ciobanului Petrache Lupu avut? cu Dumnezeu. Lumea a?teapt? reducerea sau gratuitatea pe C.F.R. pentru a se putea transporta pe p?mntul c?lcat de Dumnezeu. () Pentru Smb?t? se proiecteaz? o mare excursie la care vor participa ?i preo?i. n comuna Maglavit vin pelerini din cele mai ndep?rtate col?uri ale ??rii. Din str?in?tate au venit vizitatori din Olanda, Elve?ia ?i Germania. Zilnic se vnd mii de vederi cu chipul ciobanului Petrache Lupu, bani cari se adun? pentru zidirea bisericii din Maglavit. Ciobanul nu vrea s? primeasc? nici un fel de poman?, ?i predic? la toat? lumea s? se cumin?easc?.

S-a auzit la Bucure?ti. Ziarul Universul se implic? ?i titreaz? la 24 iulie 1935: Pretinsa minune de la Maglavit. Iat? ce spune, ntre altele: Dac? ciobanul din Maglavit a putut, ntr-un acces de nebunie poate, de zdruncinare nervoas? sau dintr-o simpl? aiureal?, s? spun? c? i s-a ar?tat Dumnezeu ?i dac? s-au g?sit c?iva naivi care s? cread? o asemenea enormitate, nu este iertat celor din capul autorit??ilor primarului din comun? ?i pretorului s? sus?in? ?i ei c? spusele ciobanului sunt adev?rate, chiar n rapoartele adresate prefecturii. ?i, fire?te, mai pu?in le este iertat preo?ilor s? se fac? complici la aceast? impietate.

Acela?i ziar public? doar cteva zile mai trziu, pe 28 iulie, sub titlul S-a ispr?vit cu minunea de la Maglavit: S-a pus, n sfr?it, cap?t scandalului pe care-l dezl?n?uise pretinsa minune de la Maglavit. Cei n drept au luat m?surile cuvenite. Era ?i timpul, c?ci luase propor?ii neb?nuite. () P. S. Vartolomeu, episcop al Rmnicului Noului Severin, a trimis azi d-lui prefect al jude?ului o telegram? cu urm?torul con?inut: Pn? la pronun?area medical? a d-lui dr. Paulian asupra st?rii organice a ciobanului din Maglavit pe care v? rug?m a-l trimite la Bucure?ti cu un delegat al dv. v? rug?m st?ruitor s? opri?i orice procesiune local?.

Medicul primar dr. Mihail Albu, directorul Sanatoriului Mihai Bravu, declar? pentru Universul, pe 9 august 1935: V? m?rturisesc, ?i faptul l-am consemnat ?i ntr-un ziar craiovean, c? am plecat la Maglavit cu o idee preconceput?. M? a?teptam s? v?d n ciobanul Petrache Lupu sau un cretin ereditar, sau un intermediar instruit al unei asocia?ii de escrocherie religioas?. Socotesc ca o nalt? datorie de con?tiin?? s? afirm, ns?, c? ar?tarea de la Maglavit trebuie s? o atribuim unei puteri supra-omene?ti.

O p?rere favorabil? ?i, oarecum, ironic? la adresa preo?ilor insereaz? ?i Realitatea Ilustrat? din 7 august 1935, sub titlul ntmpl?rile de la Maglavit: Noi am fost d?rui?i acum cu m?rg?ritarul dela Maglavit. n adev?r, nu e o gre?al? a privi un astfel de fapt ca o mn? din cer, ca un noroc din cele mai uimitoare. () Unde sunte?i vl?dici, preo?i ?i c?lug?ri, ca s? prinde?i n vasele voastre aceast? ploaie binef?c?toare? Ca s? sem?na?i peste acest ogor de aprins? sim?ire, arat, a?a, dintro dat? ?i pus la ndemna voastr?? () Iute la treab?, c? mprejur?rile acestea nu vin cnd vrei!.

Nici Radioul Na?ional nu r?mne indiferent: n jurul buturugii sfinte sute de schilozi, cu trupuri supte de boli, surzi, mu?i, orbi, bubo?i, epileptici, cancero?i, zac lungi?i de s?pt?mni, n ar?i?a soarelui, sub aspra pi?c?tur? a rou?i de diminea??, n ploaie ?i n vnt, rugndu-se transfigura?i, lep?dndu-se de tot r?ul ce ar mai fi r?mas n sufletul lor rugndu-se fierbinte Atotputernicului pentru mntuirea lor, spunea Lucian Marcu, n reportajul lui intitulat La Maglavit de Sfnta Maria, ?i transmis pe 18 august 1935, n radiojurnalul de la ora 19.00.

La Mn?stirea Maglavit

Ei bine, odat? ce-au fost toate astea, n-ai cum s? treci nep?s?tor pe lng? Maglavit, ceea ce nici noi n-am putut face. La intrarea n sat, un indicator ne trimite n stnga, c?tre mn?stire, ?i dup? vreo doi kilometri oprim ntr-o parcare generoas?. O curte mare, str?juit? de un gard solid din beton, cuprinde biserica semea??, nou?, cu un turn impozant, nalt la aproape 40 de metri. n stnga intr?rii, mormntul n care au fost aduse din sat osemintele lui Petrache Lupu; apoi, nc? o cl?dire, la fel de nou? ?i ar?toas?, cu etaj, care pare nelocuit?. Dincolo de gard, spre p?dure, un arhondaric ?i chiliile.

n biseric? se aud voci. M?icu?ele, toate tinere, sunt la vecernie, glasul uneia ridicndu-se, limpede, n bolta naosului.
Merg spre altar, mi fac cruce, s?rut icoanele. Dintre femei se desprinde una, care m? prive?te n treac?t ?i se ndreapt? spre ie?ire. Eu, dup? ea. Se opre?te n pridvor s? m? a?tepte. O ntreb ?i mi spune despre biseric?: A fost reconstruit? aici, pe locurile unde Petrache Lupu a vorbit cu Dumnezeu. A nceput construc?ia n 1935, din banii dona?i de pelerini, iar el a pus piatra de temelie. S-au cump?rat materialele necesare, dar a nceput r?zboiul ?i lucrul s-a oprit. Apoi oamenii au furat tot, iar biserica nceput? a fost d?rmat? de comuni?ti. Construc?ia s-a reluat dup? 1990, iar n 2007 a fost gata, cum o vede?i.

?tiind c? biserica, n variant? original?, prinsese contur n imediata apropiere a salciei f?c?toare de minuni ?i a fntnii cu ap? miraculoas?, s?pat? de Petrache, am ntrebat-o pe m?icu?? unde sunt acestea. La 600 de metri de aici, pe drumul de p?mnt; n stnga se face o potec? prin p?dure. Acolo sunt. ?i, mai vin oameni s? ia ap? t?m?duitoare?!, Mai vin zice m?icu?a. ?i apa vindec??! ntreb iar. Vindec? dac? o bei cu credin??! zice ea. A?a trebuie s? fie, de vreme ce m?icu?a ne-o recomand?, minuni au fost, slav? Domnului, iar oamenii tot mai vin.

Ne urc?m n ma?in? ?i pornim c?tre fntn?. Pe drum, m? gndesc c? femeia n-a amintit nimic de Becali ?i contribu?ia lui, de vreo dou? milioane de euro, la facerea l?ca?ului.

Becali, ?ters de pe fa?a pere?ilor

n 2006, Becali, om cu frica lui Dumnezeu ?i dragoste pentru predecesorul s?u, ciobanul Petrache Lupu, a hot?rt s? pun? um?rul la finalizarea mn?stirii de la Maglavit. Era chiar inaintea meciului Steaua – Betis Sevillia, ?i Gigi a promis c? dac? bate echipa lui, el d? bani pentru mn?stire. Zis ?i f?cut.

Apoi, la inaugurarea cu fast ?i multe fe?e biserice?ti, pe 8 septembrie 2007, Becali a participat, al?turi de alte 7000 de persoane, la slujba Na?terii Maicii Domnului.

Pentru contribu?ia sa substan?ial?, latifundiarul ?i-a g?sit locul pe peretele interior al bisericii, al?turi de Petrache Lupu, ntr-o picture cu el n costum.

Numai c? arta cost? ?i, odat? venit timpul s? pl?teasc? lucrarea, Becali l-a anun?at pe maestru c? nu-i d? niciun cent. mi cerea cinci mii de euro. P?i n-am dat, m?, at?ia bani? Ce s?-?i mai dau ?ie cinci mii? ?i-am spus eu s? m? pictezi? ?i ?la, nici una, nici dou?, zice: dac? nu-mi dai, stric pictura! Stric-o, zic. Ia s? vedem, o strici? ?i a stricat-o, nebunu. A aruncat cu var pe ea, sau cu vopsea, c? eu nu m-am dus s-o v?d. Povestea mi-a spus-o chiar Gigi Becali n urm? cu vreo trei ani.

O ntnire ciudat?

Mergem prin p?dure, ?i mergem, ?i mergem. Aproape c? se ntunecase. Tuna cu ecou. Fntna, nimic. De la o vreme, n spatele nostru o namil? de Mercedes negru. Noi nainte, el dup? noi. Noi prin noroi, ?i el; noi, prin b?l?i, el la fel. Ce-o fi domnule, un om care-?i caut?, ?i el, vindecarea, n apa fntnii, sau zic cu un fel de frison.

De la o vreme am ie?it din p?dure, ntr-o cmpie necuprins?. Namila, dup? noi. Ne oprim ?i o l?s?m s? treac?. ?i trece, f?r? s? zic? nimic, f?r? s? ne roage ceva, f?r? s? ne vad?. Se pierde n zare, aproape levitnd, ndreptndu-se c?tre o stn?, pierdut? n cmpie. Altfel de oameni, domnule Altfel de minuni mi spun.

Primprejur, nicio fntn?. Doar o troi?? ?i o salcie care ?ine umbr?, peste zi, ctorva buc??i de beton, poate funda?ia fostei biserici.

La fntn?

Ne ntoarcem ?i, ntr-un timp, d?m de o s?geat? nfipt? n pom, pe care zice La salcie. Ne mir?m zece secunde, ct s? nu se-ntunece de-a binelea, coborm, lu?m patru pet-uri de jumate ca s? vindec?m ?i rudele ?i pornim pe potecu??. Miroase dumnezeie?te, a verdea??, a tei ?i a p?mnt reav?n. ntr-un lumini?, minunea: o salcie ngr?dit? cu un gard de doi metri, ca s? n-o atingi, s?-i iei puterile, ?i fntna cu cump?n? ?i ciutura cu ap? scoas? deja.

Ne uit?m la salcie, neam s-o atingi; p?zit? stra?nic. Ne lu?m gndul ?i ne ntoarcem la fnt?n?; ultima speran??. Pe buza ei, o can? ro?ie sm?l?uit?; pe jos, peturi t?iate, tocmai bune de mutat apa din g?leat? n sticle. n fntn?, plutesc bule de aer ?i un pet de Sprite, t?iat n dou?. O fi bun??! zic. S? nu fi aruncat cineva, ceva, n ea, spune Florin, fotoreporterul, privind n pu?. Cobor ciutura, o umplu din nou, o scot. Apa e limpede, inodor?, incolor?. Umplem sticlele, ne facem cruce, cu credin??, chiar p?trun?i de o anumit? electricitate efect al desc?rc?rile electrice care br?zdeaz? cerul spre Craiova nchidem ochii ?i bem. Cam s?lcie spune Florin. Nu mi se pare, zic, dndu-mi curaj. Mai facem un rnd de cruci, mai lu?m o gur? de aer ?i pornim.

Maglavitenii n-au timp de ap? sfin?it?

Trecem de mn?stire, trecem printr-o vale ?i ajungem iar n gura satului. Dou? femei, n dreapta drumului, stau de vorb?. n stnga un b?trn, a?ezat pe o bordur?, spijinit n baston. Par s? a?tepte. Le ntreb pe femei dac? mai vin oameni prin sat, dac? iau ap?, cum se simt. Se simt bine, io zic! P?i, dac? tot vin s? ia. Am auzit c? le-a f?cut bine la mul?i. Dar ele au fost, au b?ut, au credin??? Credin?? avem, da n-avem timp. A?a c? de b?ut n-am b?ut, da nu e timpu trecut zice una dintre ele. Nu ?ti?i cum se zice, c? cizmaru n-are pantofi, croitoru, haine. Noi, cu apa aci, ?i nu lu?m ap?, de.

M? ndrept c?tre b?trn, s?-l ntreb dac? el bea din apa t?m?duitoare. Rde ?i ridic? din umeri. E b?trn, domnule. ?i bolnav, ap?-i mai trebuie lui?!, zice iar femeia.

Pornim, n sfr?it, c?tre Craiova. n crciuma satului, ciopor de oameni, fiecare t?m?duindu-?i setea. Eu mi simt buzele cam uscate ?i o umfl?tur? pe din?untrul celei de sus. M? gndesc la ap? ?i m? rog s? fie bine. Pe la zece seara l las pe Florin acas? la el, ?i plec spre Bucure?ti, prin Slatina. Apa mi face valuri n stomac. Cnd intru pe A1, n miez de noapte, ncep crampele. M? rog din doi n doi kilometri ?i, vorba lui Gigi, mi fac cruci cu limba s? ajung acas?. Pe la ora unu m? opresc ?i nghit un miracol chimic de stomac.

Minune, la ora dou? crampele deveniser? suportabile.

Marian Sult?noiu este senior editor al ziarului Gndul

Fairphone, un telefon Android pentru cei aten?i la etic? ?i la libertatea de alegere

Fairphone, un telefon Android pentru cei aten?i la etic? ?i la libertatea de alegere

– 29 mai 2013

Pe o pia?? dominat? de gigan?i precum Samsung sau Apple, apari?ia unei companii noi care dore?te s? lanseze un telefon mobil poate trece u?or neobservat? ?i pare sortit? e?ecului. Cu toate acestea, olandezii de la Fairphone sunt ncrez?tori n proiectul lor, scopul lor final fiind lansarea unui telefon mobil Android care s? respecte implicarea etic? ?i libertatea de alegere a utilizatorilor.

n ultimii ani, presa a scos la iveal? o serie de informa?ii deloc m?gulitoare despre condi?iile n care sunt fabricate produsele electronice pe care le folosim zi de zi, lista incluznd exploatarea minorilor, condi?iile precare de siguran?? ?i igien? din fabrici, salarizarea slab? (cel pu?in conform standardelor occidentale) sau sinuciderile provocate de stres. Un alt aspect mai pu?in cunoscut este cel al exploat?rii minelor de cupru din Africa cu ajutorul sclavilor, banii ob?inu?i din vnzarea materiilor prime fiind surse de venituri pentru diverse grup?ri militare.

Celor c?rora aceste aspecte ale industriei moderne le provoac? mustr?ri de con?tiin??, Fairphone le va oferi un telefon mobil care va ngloba materiale ?i manoper? din surse care vor putea fi verificate, transparen?a urmnd s? se reflecte ?i asupra costurilor de produc?ie ?i a companiilor implicate n realizarea lui.

Din punct de vedere hardware, telefonul Fairphone se ncadreaz? n clasa mid-range, acesta folosind o platform? hardware MediaTek 6589, care ofer? un procesor quad-core ARM Cortex-A7 tactat la 1,2 GHz ?i un nucleu grafic PowerVR SGX 544. Lista dot?rilor mai include un ecran de 4,3 cu rezolu?ie qHD ?i protec?ie Dragontail, 16 GB de stocare intern? ?i slot MicroSD, o pereche de camere foto de 8, respectiv 1,3 MP, ?i conectivitate Wi-Fi ?i 3G.

Ideea implic?rii sociale nu se opre?te doar la produc?ie, ci ?i la design. Telefonul va oferi o baterie deta?abil?, nu va veni nso?it de c??ti sau nc?rc?tor pentru a nu face risip? de resurse pentru accesorii pe care utilizatorul deja le posed? ?i va oferi o platform? software complet deschis?. Urmnd s? ruleze Android 4.2, acesta va oferi bootloader deblocat, acces deplin la codul surs? ?i, dac? negocierilor vor decurge n direc?ia dorit?, ?i posibilitatea instal?rii Firefox OS sau Ubuntu.

n acest moment, Fairphone este doar un proiect care-?i a?teapt? cump?r?torii. Oferit la un pre? de 329, acesta va trebui s? atrag? 5000 de cump?r?tori pentru demararea produc?iei, pn? n acest moment olandezii reu?ind s? atrag? circa 3000 de clien?i.

FASCINANT?: Planta MI?C?TOARE. Ce face la o simpl? atingere

FASCINANT?: Planta MI?C?TOARE. Ce face la o simpl? atingere

Vineri, 05 Iulie 2013, 22:24
148 vizite0 comentarii

 

DISTRIBUIE PE GOOGLE+

click pe poza: FOTO (1)

Mimosa pudica este o planta tropicala din ordinul Fabales, familia Fabaceae, subfamilia “Mimosoideae”. Cre?te sub forma de tufe, are o tulpin? lemnoas? ?i frunze cu forma lenticular?, care se prind perechi. Lucrurile nu se opresc ns? aici

Una dintre cele mai interesante plante ornamentale, prin propriet??ile senzoriale pe care la are: la atingere ?i nchide frunzele ?i l?starul se apleac?. Mai precis, caracteristica rar? ?i speciala a Mimosei este reflexul ei de ap?rare, la o simpl? atingere, sau la schimb?rile bru?te de temperatur?. De aici provine ?i zicala “sensibil? ca o mimoz?”, sau n limba englez? “Touch-me-not” (Nu-m?-atinge)!

De mare valoare

Speciali?tii numesc acest fenomen seismonastii, adic? mi?carea sub influen?a unor stimuli mecanici. Mimosa pudica, supranumit? printre altele ?i planta mi?c?toare, provine din America de Sud, unde tr?ie?te n p?durile tropicale din Brazilia. Este un arbust nalt de 60-70 cm, cu l?stari spino?i, frunzele persistente sunt asemanatoare ferigilor, iar florile mici si delicate sunt de culoare roz pal ?i au forma unor mici sfere.

n Europa a fost adus? pentru prima dat? de c?tre botanistul englez Joseph Bankssi ?i descris? de c?tre Carl Linnaeus, n 1753 . n prezent, Mimosa pudica este considerat? o plant? ornamental? de mare valoare. Un lucru inedit: e ?i o plant? medicinal? cu aplicabilitate n vindecarea unei game largi de boli.
Aceast? plant? prefer? c?ldura moderat? ?i locurile nsorite. P?mntul trebuie men?inut umed din prim?var? pn? n toamn?, ns? iarna se reduce udarea. Mimoza apreciaza aerul umed, se cultiv? n orice tip de sol bine drenat ?i se mul?ume?te cu o ngrijire minim?.

 

Taguri: miscare, plante, gradina,http://youtu.be/BLTcVNyOhUc

Autor: Evz.ro

Sursa: www.evz.ro

DECIZIE RADICALA: Copiilor romi care nu merg la scoala le-ar putea fi sistata alocatia!

DECIZIE RADICALA: Copiilor romi care nu merg la scoala le-ar putea fi sistata alocatia!

Smb?t?, 06 Iulie 2013, 09:22
83 vizite1 comentarii

 

click pe poza: FOTO (1)

Presedintele Traian Basescu a declarat ca trebuie luate masuri radicale, astfel incat si copiii romi sa fie la fel de instruiti ca majoritarii, adaugand ca ar merge pana la a asista alocatia pentru copii daca nu se duc la scoala.

Sefulstatului a declarant, la Digi 24, ca a constatat o crestere foarte rapida a populatiei rome, in timp ce populatia romana este in continua scadere.

Se schimba structura populatiei si viteza va fi tot mai mare. Ma ingrozeste, si de ce deschid aceste subiect: se va mentine situatia si va trebui ca generatia care vine sa tina un numar mult mai mare de pensionari. Daca scade generatia tanara, cum sa tii un numar mult mai mare de pensionari?, a spus Basescu.

Presedintele Romaniei a mai mentionat ca trebuie luate masuri astfel incat copiii romi sa mearga la scoala.

Un lucru este clar, daca nu se schimba tendinta, si nu pot fi optimist, trebuie sa facem sa mearga la scoala copiii romi si as merge pana la a asista alocatia pentru copii daca nu se duc la scoala. Daca se mentine tendinta, aceasta minoritate va deveni destul de consistenta si trebuie sa fie la fel de instruita ca si majoritarii. Trebuie facut ceva, a declarat Basescu.

 

Autor: eNational

Sursa: www.enational.ro

C?uta?i un Galaxy Note mai mic? Acesta ar putea fi viitorul Samsung Galaxy Memo

C?uta?i un Galaxy Note mai mic? Acesta ar putea fi viitorul Samsung Galaxy Memo

Informa?iile despre acest smartphone nu sunt oficiale, ns? imaginile de mai jos par s? fi fost preluate dintr-o map? de pres?. Odat? cu lansarea lui Galaxy Note III n aceast? toamn?, Samsung ar putea s? ne fac? o surpriz? ?i s? ne ofere ?i modelul Galaxy Memo. Nu sunt fan al smartphone-urile care se apropie foarte mult de dimensiunile unei tablete, ns? acest telefon ar putea fi o op?iune intermediar? pentru cei ce vor s? foloseasc? neap?rat un stilus. Mai jos g?si?i specifica?iile preliminare ale lui Samsung Galaxy Memo.

Galaxy Memo - un Note mai mic?Galaxy Memo – un Note mai mic?

  • Ecran: 4.5, full HD, LCD

  • Sistem de operare: Android 4.2.2

  • CPU: 1,4 GHz, quad core

  • RAM: 2 GB

  • Camer? foto: 8 MP

Rezolu?ia imaginii este o problem?, deoarece nu se potrive?te cu raportul laturilor telefonului. Primul Galaxy Note a avut un raport de 16:10, iar telefonul de fa?? ar trebui s? aib? o rezolu?ie de 1200×1920. Al?i comentatori au observat faptul c? imaginea de pe ecranul lui Galaxy Memo ne prezint? o interfa?? n dou? limbi, englez? ?i coreean?. Este posibil ca cele dou? poze s? fie rezultatul unui sesiuni de Photoshop a unui fan Galaxy Note.

Galaxy Memo - stilus nclus, dar f?r? ecran AMOLED?Galaxy Memo – stilus nclus, dar f?r? ecran AMOLED?

Carcasa acestui presupus telefon Samsung pare s? fie copiat? aproape perfect dup? topul de gam? Galaxy S4. Din punct de vedere al dot?rilor, este greu de crezut c? produc?torul nu va folosi un ecran AMOLED pentru un dispozitiv pe care oamenii pot s? deseneze cu ajutorul unui stilus. Pn? cnd nu vor mai ap?rea alte detalii despre Galaxy Memo, r?mnem foarte circumspec?i n leg?tur? cu informa?iile de mai sus.

Copyright © neneamircea     Powered by WordPress MU    Designed by WPDesigner    Hosted by www.weblog.ro
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X